
Privire inocenta, suflet pur.
Toate au disparut .Ochii ei stralucind de fericire...acum goi si intunecati .
Nu vreau sa te intristez .
Sentimentele dau valma si incerc sa ascund nehotararea si timiditatea care m-au cuprins .
Asta am facut tot timpul, m-am prefacut drept altcineva si de aceea acum cand se presupune ca am totul, de fapt nu am nimic .
Nu te am pe tine, nu am curaj, nu am destula ambitite sa continui , nu am putere sa infrunt lumea.
Tu , cel care citesti . Fii fericit !
Gaseste bucuria lucrurilor marunte care te inalta spre perfectiune, bucurie pe care eu am pierdut-o demult .
Iti vine sa crezi ? Nici visele nu mai sunt de partea mea ... .
Cred ca iar am reusit sa va dezamgesc .
Flacara acea mica , atat de mica incat cu greu o obervai ... e acum cenusa . Spulbera-ma in vant si ajuta-ma sa imi gasesc locul altfel lasa-ma sa ma pierd fara urma .
Aproape tot ce mi-am dorit s-a indeplinit . Ironic .
M-am afundat mai mult .
Te-ai saturat nu ?...sa ma vezi cu zambetul pe buze dar cu ochii tristi , sa scriu despre neajunsuri si durere .
Vreau ca tu sa te bucuri alaturi de mine, nu sa plangi .
Ajuta-ma sa cred in tine .Iar cer ajutorul.
Am uitat ca eu nu pot face asta .
Totusi .... .
fă,te iubesc.
RăspundețiȘtergere